Senatorul Dan Voiculescu a publicat, pe blogul personal, nota invocata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia din procesul cu CNSAS. Redam fragmente din textul care insoteste documentul mentionat:
“Celor care ma urasc…
Oameni inteligenti si sofisticati sufera de o grava criza de imaginatie si limbaj cand se raporteaza la mine. Folosesc mereu aceleasi doua-trei clisee (turnatorul, colaboratorul, securistul) fara a se mai obosi sa le argumenteze. Ok, am inteles, nu ma suporta, ma urasc. Dar este ura o scuza pentru prostie ?!
Sa ne lamurim. ICCJ, prin decizia judecatorului Emanuel Albu (fost membru marcant PD), a decis ca am scris o nota despre un cetatean strain caruia nu ii placeau metodele comertului comunist. Exact asa am facut. Nota a fost adresata directorului intreprinderii de comert exterior (NU securitatii!) si reprezenta o obligatie legala. Domnul judecator Albu, colegul domnului Basescu, a considerat ca indeplinirea acelei obligatii legale reprezinta o dovada a colaborarii cu Securitatea. Unica dovada, pentru ca toate celelalte acuzatii au fost respinse.”
“Asadar, tot ce a reusit sa-mi gaseasca justitia in epoca Basescu, cu judecatori precum domnul Albu, a fost o comunicare ambigua despre un cetatean austriac. Cum, doar atat?! Ori Traian Basescu si intregul sau sistem lucreaza pentru mine si mi-au spalat presupusele mele pacate, ori mitul colaborarii cu securitatea a fost integral fabricat!
Doamnelor si domnilor care ma urati de moarte, care nu ma suportati, pentru care sunt reperul absolut al raului, cineva va manipuleaza! Folositi-va simtul critic, inteligenta si luciditatea pentru a privi adevarul de dincolo de mitul colaborarii lui Voiculescu! Cercetati singuri documentele! Analizati declaratiile! Faceti efortul de a intelege argumentele juridice!
Stiu, e greu. E nevoie de documentare, de timp, rabdare si inteligenta. Insa, daca tot v-ati implicat in acest subiect, daca tot ati strigat, v-ati indignat, ati condamnat si comentat, n-ar strica sa aflati, intr-un tarziu, si despre ce-ati vorbit. Eu public nota despre cetateanul austriac, invocata in decizia judecatoreasca.
Nu uitati, aceasta nota, care contine fraze lungi, dar lipsite de continut concret, prin care indeplineam o obligatie legala (fiind constant urmarit), incercand sa nu cauzez prejudicii nimanui, este MAXIMUL vinovatiei mele, conform tuturor instantelor judecatoresti ale statului roman.”
