Scrisoare deschisa adresata presedintelui Romaniei
Domnule Presedinte,
Pe fondul circumstantelor economice dificile si tinand cont de dezbaterea fata de masurile pe care le preconizeaza Guvernul, pentru sustinerea stabilitatii economice pe perioada de criza, doresc sa va aduc la cunostinta un punct de vedere, care cred ca poate ajuta Guvernul pe parcursul anului 2009, in ceea ce priveste acordarea ajutoarelor de stat destinate depasirii crizei economice din Romania.
Consider ca implicarea dumneavoastra pentru gasirea solutiilor de traversare a crizei economice este urmarea fireasca a responsabilitatii asumate prin girul moral pe care l-ati oferit acestui guvern.
Punctul meu de vedere se bazeaza pe o lectura atenta a conduitei guvernelor din spatiul euro, vizand masurile pentru controlul efectelor crizei economice si face necesare clarificari din partea Executivului in ceea ce priveste stabilirea unui cadru transparent si responsabil pentru acordarea ajutoarelor de stat in perioada de criza.
Domnului Traian Basescu
Presedintele Romaniei
Spre stiinta:
- Domnului Emil Boc – Primul Ministru
- Domnului Mircea Geoana – Presedintele Senatului
- Doamnei Roberta Anastase – Presedintele Camerei Deputatilor
- Domnului Nicolae Idu – Ambasador Delegatia Comisiei Europene in Romania
Ingrijorarile mele au fost generate atat de inexactitatile profunde care s-au vehiculat in dezbaterea publica interna, pe tema modalitatilor de interventie a Guvernului vizand suportul acordat agentilor economici pentru a depasi perioada de criza, dar si de lipsa unui punct de vedere clar al autoritatilor pe acest subiect.
Criza financiara si economica in 2008 a ridicat pe de o parte, problema necesitatii acordarii de ajutoare de stat institutiilor financiare si companiilor aflate in dificultate, iar pe de alta parte, a evidentiat problema compatibilitatii acestor ajutoare cu politica europeana de concurenta.
in conditiile constrangerilor bugetare dure, specifice perioadelor de incetinire economica, cum este cazul Romaniei, sau recesiune, cum este situatia spatiului euro, dezbaterea despre ajutoarele de stat pentru agenti economici ridica intrebari firesti:
- Este corect sa crestem deficitul bugetar si datoria publica pentru a salva unele companii si unele investitii?
- Trebuie sa sacrificam investitiile publice, pentru a salva alte investitii private?
- Trebuie sa platim cu totii pierderile, fara a fi parteneri si la profit- Mai mult, ne putem permite acest lucru?
Sa nu uitam ca Romania a terminat anul 2008 cu un deficit bugetar de aproape 5% din PIB, cu un necesar de finantare - deficitul de cont curent + datoria pe termen scurt publica si privata + serviciul datoriei pe termen lung + o parte din deficitul bugetar - de aproximativ 40 miliarde euro pentru anul 2009.
Raspunsurile la aceste intrebari deriva din respectarea cadrului legal comunitar (apreciez de exemplu, ca ajutoarele acordate unor firme din industria auto, pe ultima suta de metri, de Guvernul Tariceanu nu respecta legislatia europeana) si din mentinerea constrangerilor bugetare dure ale economiei romanesti.
Doar asa vom putea mentine echilibrul necesar in acordarea de ajutoare de stat, in conditiile in care criza economica se va acutiza in 2009!
Domnule Presedinte,
Daca Guvernul doreste sa traverseze corect perioada de criza economica, din perspectiva impactului optim al masurilor sale asupra economiei reale, protejand si echilibrul social dar si legile pietei libere; daca doreste sa fie un partener onest al mediului de afaceri, consider ca este imperativ sa ia in considerare urmatoarele elemente, pentru fundamentarea oricarei actiuni de ajutor a agentilor economici:
1. Guvernul trebuie sa notifice o schema de ajutor de stat pentru situatii de criza, care sa respecte cadrul comunitar si sa fie in permanenta legatura cu Comisia Europeana, pentru a primi acordul acesteia. Schema trebuie sa cuprinda o suma maxima globala la care se ridica pachetul de ajutoare. Suma aferenta trebuie sa se regaseasca in bugetul pe 2009 si sa fie aprobata de Parlament;
2. Ajutoarele de salvare trebuie restituite, conform legislatiei europene, cu dobanda in termen de 6 luni. Daca nu sunt restituite, statul devine actionar, proportional cu banii investiti;
3. Ajutoarele de restructurare trebuie insotite de un plan de restructurare. Trebuie evitate abuzurile, precum folosirea unui ajutor de stat pentru cresterea cotei de piata;
4. Ajutoarele trebuie acordate numai pentru a remedia un dezechilibru grav in economie;
5. Statul trebuie sa isi poata impune, in firmele carora le acorda ajutor de salvare, conditiile privind distribuirea dividendelor, participarea la profit si politica privind personalul de conducere;
6. Firmele care primesc ajutoare trebuie sa nu fi intampinat dificultati financiare in primul semestru din 2008;
Domnule Presedinte,
In sprijinul celor spuse mai sus, doresc sa amintesc Concluziile Consiliului ECOFIN din 8 octombrie 2008, unde au fost enumerate principiile pentru acordarea de ajutor de stat companiilor afectate de criza:
- Sprijinul statului trebuie sa fie temporar;
- Statele Membre vor veghea la respectarea intereselor contribuabililor;
- Actionarii actuali ai companiilor care primesc ajutor de stat trebuie sa suporte consecintele acestei interventii;
- Statele Membre trebuie sa aiba posibilitatea sa schimbe managementul companiilor care primesc ajutor de stat;
- Managementul companiilor care primesc ajutor de stat nu trebuie sa retina beneficii necuvenite – Statele Membre trebuie sa aiba posibilitatea sa stabileasca remuneratia pentru functiile de conducere din companiile care primesc ajutoare de stat;
- Trebuie protejat interesul legitim al competitorilor companiilor care primesc ajutor de stat;
- Trebuie evitate externalitatile negative ale ajutorului de stat.
In ceea ce priveste sectorul real al economiei, Comisia Europeana a adoptat pe 17 decembrie 2008 "Cadrul temporar privind ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului la finantare in contextul crizei financiare si economice actuale" (IP/08/1993), prin care se introduc masuri temporare care sa permita Statelor Membre sa ajute firmele care se confrunta cu dificultati in accesul la finantare.
Aceste masuri permise, in special pentru IMM-uri, cu titlu exceptional si temporar, sunt:
- un ajutor de pana la 500.000 euro per companie pentru urmatorii doi ani, pentru a depasi dificultatile curente;
- garantii de stat pentru imprumuturi la dobanzi mici;
- imprumuturi subventionate, in special pentru productia de produse ecologice;
- capital de risc de pana la 2,5 milioane euro per IMM pe an, cu conditia ca minim 30% din investitie sa vina din surse private.
Regulile de concurenta se aplica in continuare, doar procedura de acordare a ajutoarelor este practic grabita in aceasta perioada de criza.
Domnule Presedinte,
In incheiere, cred ca cele spuse de mine sunt cel mai categoric sustinute prin chiar exemplele concrete de ajutoare acordate de statele membre, masuri care au primit aprobarea Comisiei Europene in 2008. Toate aceste cazuri confirma nu numai prudenta de care guvernele dau dovada, atunci cand ofera ajutoare financiare, dar mai ales conditionarile severe pe care statele le impun, pentru a preveni eventuale abuzuri si pentru a recupera investitiile facute.
In cazul Germaniei, unde a intrat in vigoare schema de ajutor "KfW-Sonderprogramm 2009" prin care se ofera imprumuturi cu dobanzi reduse, imprumuturile pot fi acordate pentru 8 ani, iar subventionarea ratelor inceteaza dupa 4 ani.
In Italia, unde a fost implementata schema de recapitalizare a institutiilor financiare, statul stabileste politica de dividende si personalul de conducere, iar banii vor fi returnati dupa incheierea crizei, la dobanda pietei.
In Suedia, in schimbul ajutorului in valoare de 225 milioane euro pentru salvarea Carnagie Bank, statul suedez a preluat toate actiunile bancii.
In Belgia, unde s-a facut recapitalizarea grupului KBC printr-o emisiune de 3,5 miliarde euro, KBC poate rascumpara titlurile, doar daca va plati 150% din valoarea nominala, in timp ce statul belgian poate cere oricand plata titlurilor, si va primi intre 115% si 150% din valoarea nominala. Daca nu va rascumpara titlurile KBC, va plati statului belgian dividende cu 20% peste celelalte dividende platite in 2009, si cu 50% mai mult in fiecare an incepand din 2010.
In Marea Britanie, a intrat in vigoare Planul de Recapitalizare, pentru sistemul bancar, statul va recupera banii pana in anul 2014, cu o dobanda mai mare cu 50 de puncte de baza, fata de media platita in ultimii cinci ani de institutia care primeste garantia.
Domnule Presedinte,
Pastrez speranta ca veti indruma actualul Guvern sa actioneze cu onestitate si precautie in perioada de criza. Executivul trebuie sa pastreze o echitabila masura intre obligatia interventiei protective a statului in circumstante economice deosebite si respectul pentru legile competitiei libere, intre respectul pentru banul contribuabililor si nevoia sustinerii unor investitii private cu impact social semnificativ, intre obligatia demararii proiectelor publice de dezvoltare si nevoia de protectie sociala.
Cu sinceritate,
Dan Voiculescu
Pe fondul circumstantelor economice dificile si tinand cont de dezbaterea fata de masurile pe care le preconizeaza Guvernul, pentru sustinerea stabilitatii economice pe perioada de criza, doresc sa va aduc la cunostinta un punct de vedere, care cred ca poate ajuta Guvernul pe parcursul anului 2009, in ceea ce priveste acordarea ajutoarelor de stat destinate depasirii crizei economice din Romania.
Consider ca implicarea dumneavoastra pentru gasirea solutiilor de traversare a crizei economice este urmarea fireasca a responsabilitatii asumate prin girul moral pe care l-ati oferit acestui guvern.
Punctul meu de vedere se bazeaza pe o lectura atenta a conduitei guvernelor din spatiul euro, vizand masurile pentru controlul efectelor crizei economice si face necesare clarificari din partea Executivului in ceea ce priveste stabilirea unui cadru transparent si responsabil pentru acordarea ajutoarelor de stat in perioada de criza.
Domnului Traian Basescu
Presedintele Romaniei
Spre stiinta:
- Domnului Emil Boc – Primul Ministru
- Domnului Mircea Geoana – Presedintele Senatului
- Doamnei Roberta Anastase – Presedintele Camerei Deputatilor
- Domnului Nicolae Idu – Ambasador Delegatia Comisiei Europene in Romania
Ingrijorarile mele au fost generate atat de inexactitatile profunde care s-au vehiculat in dezbaterea publica interna, pe tema modalitatilor de interventie a Guvernului vizand suportul acordat agentilor economici pentru a depasi perioada de criza, dar si de lipsa unui punct de vedere clar al autoritatilor pe acest subiect.
Criza financiara si economica in 2008 a ridicat pe de o parte, problema necesitatii acordarii de ajutoare de stat institutiilor financiare si companiilor aflate in dificultate, iar pe de alta parte, a evidentiat problema compatibilitatii acestor ajutoare cu politica europeana de concurenta.
in conditiile constrangerilor bugetare dure, specifice perioadelor de incetinire economica, cum este cazul Romaniei, sau recesiune, cum este situatia spatiului euro, dezbaterea despre ajutoarele de stat pentru agenti economici ridica intrebari firesti:
- Este corect sa crestem deficitul bugetar si datoria publica pentru a salva unele companii si unele investitii?
- Trebuie sa sacrificam investitiile publice, pentru a salva alte investitii private?
- Trebuie sa platim cu totii pierderile, fara a fi parteneri si la profit- Mai mult, ne putem permite acest lucru?
Sa nu uitam ca Romania a terminat anul 2008 cu un deficit bugetar de aproape 5% din PIB, cu un necesar de finantare - deficitul de cont curent + datoria pe termen scurt publica si privata + serviciul datoriei pe termen lung + o parte din deficitul bugetar - de aproximativ 40 miliarde euro pentru anul 2009.
Raspunsurile la aceste intrebari deriva din respectarea cadrului legal comunitar (apreciez de exemplu, ca ajutoarele acordate unor firme din industria auto, pe ultima suta de metri, de Guvernul Tariceanu nu respecta legislatia europeana) si din mentinerea constrangerilor bugetare dure ale economiei romanesti.
Doar asa vom putea mentine echilibrul necesar in acordarea de ajutoare de stat, in conditiile in care criza economica se va acutiza in 2009!
Domnule Presedinte,
Daca Guvernul doreste sa traverseze corect perioada de criza economica, din perspectiva impactului optim al masurilor sale asupra economiei reale, protejand si echilibrul social dar si legile pietei libere; daca doreste sa fie un partener onest al mediului de afaceri, consider ca este imperativ sa ia in considerare urmatoarele elemente, pentru fundamentarea oricarei actiuni de ajutor a agentilor economici:
1. Guvernul trebuie sa notifice o schema de ajutor de stat pentru situatii de criza, care sa respecte cadrul comunitar si sa fie in permanenta legatura cu Comisia Europeana, pentru a primi acordul acesteia. Schema trebuie sa cuprinda o suma maxima globala la care se ridica pachetul de ajutoare. Suma aferenta trebuie sa se regaseasca in bugetul pe 2009 si sa fie aprobata de Parlament;
2. Ajutoarele de salvare trebuie restituite, conform legislatiei europene, cu dobanda in termen de 6 luni. Daca nu sunt restituite, statul devine actionar, proportional cu banii investiti;
3. Ajutoarele de restructurare trebuie insotite de un plan de restructurare. Trebuie evitate abuzurile, precum folosirea unui ajutor de stat pentru cresterea cotei de piata;
4. Ajutoarele trebuie acordate numai pentru a remedia un dezechilibru grav in economie;
5. Statul trebuie sa isi poata impune, in firmele carora le acorda ajutor de salvare, conditiile privind distribuirea dividendelor, participarea la profit si politica privind personalul de conducere;
6. Firmele care primesc ajutoare trebuie sa nu fi intampinat dificultati financiare in primul semestru din 2008;
Domnule Presedinte,
In sprijinul celor spuse mai sus, doresc sa amintesc Concluziile Consiliului ECOFIN din 8 octombrie 2008, unde au fost enumerate principiile pentru acordarea de ajutor de stat companiilor afectate de criza:
- Sprijinul statului trebuie sa fie temporar;
- Statele Membre vor veghea la respectarea intereselor contribuabililor;
- Actionarii actuali ai companiilor care primesc ajutor de stat trebuie sa suporte consecintele acestei interventii;
- Statele Membre trebuie sa aiba posibilitatea sa schimbe managementul companiilor care primesc ajutor de stat;
- Managementul companiilor care primesc ajutor de stat nu trebuie sa retina beneficii necuvenite – Statele Membre trebuie sa aiba posibilitatea sa stabileasca remuneratia pentru functiile de conducere din companiile care primesc ajutoare de stat;
- Trebuie protejat interesul legitim al competitorilor companiilor care primesc ajutor de stat;
- Trebuie evitate externalitatile negative ale ajutorului de stat.
In ceea ce priveste sectorul real al economiei, Comisia Europeana a adoptat pe 17 decembrie 2008 "Cadrul temporar privind ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului la finantare in contextul crizei financiare si economice actuale" (IP/08/1993), prin care se introduc masuri temporare care sa permita Statelor Membre sa ajute firmele care se confrunta cu dificultati in accesul la finantare.
Aceste masuri permise, in special pentru IMM-uri, cu titlu exceptional si temporar, sunt:
- un ajutor de pana la 500.000 euro per companie pentru urmatorii doi ani, pentru a depasi dificultatile curente;
- garantii de stat pentru imprumuturi la dobanzi mici;
- imprumuturi subventionate, in special pentru productia de produse ecologice;
- capital de risc de pana la 2,5 milioane euro per IMM pe an, cu conditia ca minim 30% din investitie sa vina din surse private.
Regulile de concurenta se aplica in continuare, doar procedura de acordare a ajutoarelor este practic grabita in aceasta perioada de criza.
Domnule Presedinte,
In incheiere, cred ca cele spuse de mine sunt cel mai categoric sustinute prin chiar exemplele concrete de ajutoare acordate de statele membre, masuri care au primit aprobarea Comisiei Europene in 2008. Toate aceste cazuri confirma nu numai prudenta de care guvernele dau dovada, atunci cand ofera ajutoare financiare, dar mai ales conditionarile severe pe care statele le impun, pentru a preveni eventuale abuzuri si pentru a recupera investitiile facute.
In cazul Germaniei, unde a intrat in vigoare schema de ajutor "KfW-Sonderprogramm 2009" prin care se ofera imprumuturi cu dobanzi reduse, imprumuturile pot fi acordate pentru 8 ani, iar subventionarea ratelor inceteaza dupa 4 ani.
In Italia, unde a fost implementata schema de recapitalizare a institutiilor financiare, statul stabileste politica de dividende si personalul de conducere, iar banii vor fi returnati dupa incheierea crizei, la dobanda pietei.
In Suedia, in schimbul ajutorului in valoare de 225 milioane euro pentru salvarea Carnagie Bank, statul suedez a preluat toate actiunile bancii.
In Belgia, unde s-a facut recapitalizarea grupului KBC printr-o emisiune de 3,5 miliarde euro, KBC poate rascumpara titlurile, doar daca va plati 150% din valoarea nominala, in timp ce statul belgian poate cere oricand plata titlurilor, si va primi intre 115% si 150% din valoarea nominala. Daca nu va rascumpara titlurile KBC, va plati statului belgian dividende cu 20% peste celelalte dividende platite in 2009, si cu 50% mai mult in fiecare an incepand din 2010.
In Marea Britanie, a intrat in vigoare Planul de Recapitalizare, pentru sistemul bancar, statul va recupera banii pana in anul 2014, cu o dobanda mai mare cu 50 de puncte de baza, fata de media platita in ultimii cinci ani de institutia care primeste garantia.
Domnule Presedinte,
Pastrez speranta ca veti indruma actualul Guvern sa actioneze cu onestitate si precautie in perioada de criza. Executivul trebuie sa pastreze o echitabila masura intre obligatia interventiei protective a statului in circumstante economice deosebite si respectul pentru legile competitiei libere, intre respectul pentru banul contribuabililor si nevoia sustinerii unor investitii private cu impact social semnificativ, intre obligatia demararii proiectelor publice de dezvoltare si nevoia de protectie sociala.
Cu sinceritate,
Dan Voiculescu