Dan Voiculescu platea cazarea securistilor de la Dunarea

Interviu acordat ziarului Adevarul

Dan Voiculescu, cel care a condus reprezentanta firmei Crescent, a fost adeseori acuzat ca s-ar fi infruptat din conturile „Averii Diavolului”. O comisie canadiana cerea, chiar in 1990, arestarea sa. Voiculescu insa neaga tot si cere premierului Tariceanu sa continue cercetarile privind conturile lui Ceausescu. Liderul PC nu uita sa aminteasca ca el este cel care a cerut anul acesta desecretizarea arhivei ICE Dunarea. Un interviu in exclusivitate pentru Adevarul, cu cel acuzat intr-un raport al Procuraturii si SIE, din 2000, ca ar fi incasat bani din mai multe exporturi.
Relatia cu Dunarea
– Haideti sa lamurim relatia dvs. cu ICE Dunarea…
– Eu am avut cu Dunarea o relatie comerciala, asa cum am avut cu 14 intreprinderi de comert exterior.
– Cum ati lucrat la acea vreme cu ICE Dunarea?
– E impropriu spus, Crescent lucra cu Dunarea, Crescent lucra si cu Chimica, si cu Metalexportimport, Danubiana, Autodacia, am exportat si tractoare in Egipt. Cu Terra nu cred ca am lucrat. Lucram si cu Dunarea, nu doar cu Dunarea. Noi cumparam marfa de la toata lumea.
– In ’88, Crescent facea 60 la suta din exportul Romaniei…
– Nu, nu chiar atat.
– Ne refeream la exportul prin Dunarea. Dar cam cat?
– Ca valoare? Vreo suta de milioane de dolari, probabil. Nu reprezenta nici 10 la suta din exportul Dunarii. Noi eram cumparatorul, Dunarea – exportatorul, sau, daca faceam noi exportul, el era importatorul.
Nu mai pastrati contractele in arhiva?
– 30 de ani! Pai, nu pastreaza astia 30 de ani spionii acoperiti, pastrez eu contractele?
– Atunci de ce ati pastrat documentele pe care ni le-ati adus cu privire la nave?
– Asta pentru ca a aparut ca eu am furat banii si am rugat contabilitatea sa imi scoata repede actele, sa imi spuna cand s-au platit vapoarele astea.
– Totusi, in perioada comunista era destul de greu sa vii aici, sa faci afaceri, daca nu aveai un sprijin de la organele… Nu neaparat de la Securitate. De la partid, de la Ceausescu… Sunteti de acord?
– Cum sa spun… era mai usor daca aveai. Nu ca era greu. Pentru ca erau marfuri vandabile, foarte cautate, si le puteai lua daca aveai niste relatii.
Si erau marfuri pe care te rugau ei sa ti le vanda, cum erau tractoarele.
– Dar dvs. luati ciment, luati uree…
– Dar luam si tractoare. Luam si Dacii.
– Ati cerut desecretizarea arhivei Dunarea…
– Da, am cerut-o si oficial solicit Guvernului Tariceanu finalizarea anchetei, au existat sau nu conturile lui Ceausescu? Haideti sa mergem pana la capat! Pentru ca, la ora actuala in istoria recenta a Romaniei este o pata neagra: conturile lui Ceausescu, „Averea Diavolului”. Sigur, e spectaculos, se vinde bine… dar datoria noastra fata de istorie este sa spunem: au existat sau nu au existat aceste conturi.
Personal, chiar as vrea sa se lamureasca, pentru ca toate realizarile mele sunt pe munca, nu pe furt. Am pornit de la 60.000 de dolari, capitalul lui GRIVCO, cu tipografie second-hand luata cu 80.000 de dolari, prin care a aparut „Jurnalul National”, cu Antena 1….
– Noi continuam cercetarile… dar de ce spuneati ca nu credeti ca exista conturile astea?
– Din motivul ca Ceausescu era un om care nu credea ca va ajunge in situatia de a fugi din tara si de a avea nevoie de bani ca sa traiasca.
– Dar multi au spus ca aceste conturi exista si din aceste conturi a imprumutat pe cineva sa plateasca datoria externa a Romaniei in 1981 (n. red. – afirmatia apartine fostului ministru al comertului exterior, Cornel Burtica, si a fost facuta intr-un interviu aparut vineri in Adevarul)
– Cel care a spus asta trebuia sa spuna si numarul contului sau unde e. Ca asa… Parerea mea este ca Nicolae Ceausescu nu a avut conturi personale. Au existat conturile Securitatii, ale Partidului Comunist, ale Gospodariei de Partid, ale oricui vreti, dar nu ale lui Nicolae Ceausescu, personal.
Conturile Securitatii: daca au fost in Romania, sunt la BRCE, daca au fost in strainatate – cine a preluat Securitatea in ’89? Ministerul Apararii. Ei au preluat si conturile.
– Apropo, dl Burtica a spus in interviu ca tot comertul exterior era plin de Securitate…
– Aici are dreptate. De fapt, era controlat de Securitate. Poate pe la protocol sau in alte departamente bagau securisti, dar lucratorii din comertul exterior, profesionistii, nu erau securisti. Nici nu aveau cum, pentru ca erau membri de partid. Iar membrii de partid nu puteau fi securisti.
Seful Dunarea, un om foarte placut
– Domnule Voiculescu, mai multe surse ne-au indicat ca aveati intalniri cu seful CIE, generalul Aristotel Stamatoiu, cu seful de la Dunarea, generalul Amohnoaie, si adjunctii acestuia, intre care mai des cu Badita, dar si cu cei doi Rotaru. Care erau subiectele de discutie?
– Nu l-am vazut in viata mea pe Stamatoiu. Iar in ce-l priveste pe generalul Amohnoaie, cat timp lucra la Dunarea, ne-am intalnit de cateva ori la intalniri de protocol, de altfel el fiind un om foarte placut. Subiectele tineau exclusiv de afaceri.
– Alte informatii indica ca filiala din Austria a Crescent era implicata in operatiuni concepute si desfasurate sub directa coordonare a CIE. Iar la Bucuresti masinile cu numar de firma straina ale Crescent ar fi fost utilizate curent in operatiuni ale CIE…
– Amandoua afirmatiile sunt niste aberatii.

Copyright © 2006 Dan Voiculescu · Toate drepturile rezevate! · Design All-News
Foloseste WordPress